Nu vreau să vorbesc despre războiul din Ucraina, au mai fost războaie, nici despre soldații ruși sau ucraineni. Când îi privesc, seamănă foarte bine cu clovnii pe care i-a pictat marele pictor francez Bernard Buffet. Și unii și alții.
În 1962 s-a născut fotbalistul argentinian Jorge Burruchaga. Mijlocașul ofensiv sud-american a debutat la seniori în tricoul lui Arsenal de Sarandí (1980-1981, 49 de meciuri și 7 goluri), formația din liga a treia în țara natală. De acolo a făcut pasul spre Independiente, care juca în prima ligă (1982-1985, 146 de apariții și 53 de goluri; 1995-1998, 89 de partide și 19 goluri).
Salutare tuturor! Cu o mică întârziere, răspund la provocarea domnului Ion Țînțaș. Nici nu știu de unde să încep, că ar fi mai multe evenimente din fotbal despre care aș vorbi cu bucurie.
Balonul rotund a fost driblat de atâtea ori,
Pe marile arene, de infiniți jucători
Pierduți în gânduri, pe legendarul Conte Verde
Și apoi la poarta lui Planicka, în inima orașului Trieste,
Mi-am amintit de o carte pe care am citit-o acum trei ani. A fost scrisă de George Mihalache, care a lucrat ani buni la Teatru Național ”Constantin Tănase”. Lucrarea se numea ”Antrenorul e de vină” și în ea am descoperit povești uimitoare din viața unor tehnicieni precum Helenio Herrera, Titi Teașcă sau Ștefan Covaci. Toți au trecut prin nenumărate încercări pe banca tehnică, iar scopul poveștilor culese de Mihalache era unul singur. Acela de a dovedi că insuccesele unei echipe pot fi influențate de mai mulți factori, nu doar de antrenor.