Pare greu de crezut la ora actuală că Luxemburg va ajunge în viitorul apropiat la un turneu final, fie că e vorba de unul european sau mondial. Dar există exemplul Islanda și cu siguranță vor mai apărea și altele într-o bună zi. Până atunci, vă invit la bord pentru a ne întoarce în timp. Până în 1963 mai precis.
Acum 11 ani, tot spre sfârșit de martie, „tricolorii” visau la încă un rezultat mare în fața unui adversar de calibru. Nu oriunde, ci pe stadionul Farul Constanța. De arena care a purtat în trecut și numele lui Gheorghe Hagi se legau câteva partide memorabile din istoria primei reprezentative a României: 2-0 cu Cehia, 1-0 împotriva Olandei și 2-2 în fața Franței (după ce România a condus cu 2-0).
Memorii din facultate. Studenții de la jurnalism vs echipa „străinilor”. A plouat cu goluri, iar rezultatul a fost demn de cartea recordurilor + Povești fascinante ale unor prieteni
Memorii relatate de Ion Țînțaș, Andrei Silviu Trotuș și Robert Popa
Mi-am amintit un episod din anul doi de facultate. Era 23 martie 2015 și mă aflam în Parcul Sportiv „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Aveam ora de sport și profesoara ne lăsa să stăm afară și să jucăm ce vrem noi. Și eram cu câțiva colegi din anul meu, dar insuficienți ca număr pentru fotbal.
Salutare tuturor! Cu o mică întârziere, răspund la provocarea domnului Ion Țînțaș. Nici nu știu de unde să încep, că ar fi mai multe evenimente din fotbal despre care aș vorbi cu bucurie.
Ce mai face Vali Velcea, antrenorul lui Poli Timișoara din finala Cupei României, ediția 2008-2009
Mă credeți că n-am mai auzit nimic de Vali Velcea de mult, mult timp? În 2009 a fost numit de Marian Iancu antrenor interimar la Poli Timișoara. Practic, a stat pe banca tehnică la finala Cupei României, desfășurată pe 13 iunie în anul respectiv, pe stadionul vechi din Târgu-Jiu. Timișoara terminase campionatul pe locul secund, astfel că urma să participe în preliminariile Champions League.
Scriam azi o cronică a meciului dintre Bașakșehir și FC Copenhaga, încheiată cu victoria turcilor, scor 1-0, gol Visca din penalty. Cam în fiecare etapă din Superligă era în grilă Bașakșehir, dar până azi nu mi-a astras atenția în mod special fundașul Alexandru Epureanu (33 de ani, 1,89 m). Îl putem considera un frate de-al nostru, chiar dacă e născut în Republica Moldova. La urma urmei, mulți oameni născuți acolo își au aceleași rădăcini ca și noi.
Fostul campion mondial la box, acum în vârstă de 43 de ani, s-a tot retras din activitate. Acum, e gata să urce din nou în ring. Pentru a câta oară? Asta numai el poate ști. Problema nu e că luptă și la această vârstă, nici că e bogat și celebru. Nu asta e partea negativă, ci faptul că cere niște sume astronomice pentru a boxa.









