30 iunie 1998 a însemnat sfârșitul unei perioade glorioase din istoria fotbalului românesc. Echipa națională disputa ultima ei partidă la un Campionat Mondial.
echipa națională
SPECIAL | Povestea unui prim „11” care a calificat România la un turneu final după opt ani de așteptare
Unul dintre prietenii mei, Budur Petru, mi-a dat o idee fantastică după ce a distribuit o poză pe internet. Sub această poză scrie 2007, an când România reușea să se califice la Campionatul European, programat în vara lui 2008. De opt ani, „tricolorii” au tot încercat să prindă un turneu final, iar așteptarea a luat sfârșit odată cu ediția găzduită de Austria și Elveția. Mi-am propus, deci, să scriu câte o poveste despre fiecare jucător din imaginea de mai sus. Unele fapte le-am văzut la tv, altele pe viu.
Pare greu de crezut la ora actuală că Luxemburg va ajunge în viitorul apropiat la un turneu final, fie că e vorba de unul european sau mondial. Dar există exemplul Islanda și cu siguranță vor mai apărea și altele într-o bună zi. Până atunci, vă invit la bord pentru a ne întoarce în timp. Până în 1963 mai precis.
Acum 11 ani, tot spre sfârșit de martie, „tricolorii” visau la încă un rezultat mare în fața unui adversar de calibru. Nu oriunde, ci pe stadionul Farul Constanța. De arena care a purtat în trecut și numele lui Gheorghe Hagi se legau câteva partide memorabile din istoria primei reprezentative a României: 2-0 cu Cehia, 1-0 împotriva Olandei și 2-2 în fața Franței (după ce România a condus cu 2-0).
Nu a fost neapărat un golgheter, dar și când marca, o impresie plăcută îți lăsa. Unii dintre voi vi-l amintiți din prima perioadă petrecută la Rapid, mai exact sezonul 2005-2006, când giuleștenii au atins sferturile Cupei Uefa. La această performanță a contribuit și Nico, cu o execuție superbă de la distanță împotriva nemților de la Hamburg.







