Marica a fost unul dintre cei mai valoroși atacanți români după anul 2000. Avea simțul porții, era om de contraatac, avea viteză, avea precizie, era genul de jucător care putea face diferența în fața unor adversari superiori.
Îmi vine în minte cele trei goluri cu Bosnia în 2011, Bosnia care îi avea în teren pe Dzeko, Misimovic și Ibisevic, fotbaliști de nivel înalt. Îmi vine în minte un amical cu Italia din 2010, unde a fost atât înger, când a marcat golul de 1-0, la capătul unui an dezastruos pentru tricolori, și când și-a dat autogol pe final și ne-a privat de a treia victorie din istorie în fața Squadrei Azzurra. Să nu uităm că în 2011, când le-a dat bătăi de cap jucătorilor bosniaci, era mai mult rezervă la Stuttgart, dar când îmbrăca tricoul României era un alt om, unul care își dădea sufletul pentru drapelul nostru.
Marica ne-a dat speranțe în confruntarea cu Serbia regretatului Radomir Antic de la Constanța și tot el ne-a deschis drumul spre calificarea la Euro 2016. În 2009, în confruntarea dintre Stuttgart și Unirea Urziceni din Champions League, a arătat că e profesionist și și-a condus echipa spre victorie. Chiar dacă era vorba de o formație din țara natală. Nu a lăsat astfel de emoții să-i ia mințile. Dovadă că a și deschis scorul. Rezultatul final va fi 3-1 pentru gruparea germană.
E păcat că și-a încheiat cariera prematur, acum patru ani. E păcat că a ridicat steagul alb foarte ușor, chiar dacă a avut probleme cu accidentările.
În 1990, Roger Milla era unul dintre cei mai buni jucători ai Mondialului Italian la 38 de ani, nici măcar Generația noastră de Aur nu i-a făcut față lui și colegilor săi din selecționata Camerunului, care s-a oprit atunci în sferturi. Patru ani mai târziu, Milla dădea ultima sa reprezentație la World Cup din Statele Unite. Avea 42 de ani, dar asta nu l-a împiedicat să mai înscrie la cea mai mare competiție fotbalistică. La 36 de ani, Klose își încheia cariera internațională în glorie, cu medalia de campion mondial la gât. Și a contribuit cu două goluri la ediția găzduită de Brazilia, în egalul 2-2 cu Ghana (când africanii conduceau cu 2-1) și în acel 7-1 istoric în fața Braziliei, un coșmar poate mai mare decât finala din 1950, despre care s-a spus că a îndoliat milioane de suflete din Țara Cafelei.
La 34 de ani, Marica putea fi liderul naționalei, o putea conduce spre Euro 2020, ba chiar spre Mondialul din Qatar. Păcat că imaginea de jucător ce-și dădea sufletul cândva pe teren e ștearsă așa. Orice om are dreptul la o viață personală, însă indiferent ce faci în viață trebuie să ai conștiința curată, să știi că atunci când ieși pe stradă nu îți este rușine de tine, că oamenii care te-au apreciat cândva nu au motive să-și schimbe părerea despre tine. Închei cu un material mai vechi scris în luna februarie, pe site-ul unui bun prieten din Mediaș.
Foto: captură youtube
No Comments