Nici nu putea exista un titlu mai potrivit pentru singurul fotbalist român care a cucerit de două ori Europa decât cel compus de poetul și totodată profesorul Ioan Ivașcu (ale cărui versuri vă invit să le citiți).
În 1986, în tricoul clubului Steaua București, respectiv cinci ani mai târziu, în culorile grupării Steaua Roșie Belgrad, Miodrag Belodedici nu ridica doar Cupa Campionilor Europeni, ci și prestigiul a două națiuni vecine, care au fost unite de cele mai înalte idealuri prin al său nume.
Belodedici și-a văzut cu ochii visul copilăriei, după cum chiar el de nenumărate ori o spune. A cutreierat nu doar spațiul balcanic, ci și orașele spaniole unde fotbalul are un loc special, și anume Valencia, Valladolid și Villarreal. Spania îi era cunoscută încă de acum 35 de ani, când a fost unul dintre protagoniștii finalei câștigate la penalty-uri de Steaua în fața lui FC Barcelona, pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla. A depășit de mai multe ori barierele Bătrânului Continent, o dată în Japonia, când a jucat în finala Cupei Intercontinentale contra lui River Plate și i-a fost anulat un gol pe nedrept, altădată în America, unde peste 20 de milioane de suflete au trăit cel mai frumos moment din istoria echipei naționale a României, una capabilă să se bată cu cele mai puternice selecționate ale lumii, și nu în ultimul rând Mexicul, când a avut parte de ultima experiență în străinătate la Atlante.
Belodedici a văzut tradiții și culturi diferite, a înfruntat fotbaliști de referință cum a fost la rândul său, a trecut prin multe primejdii, însă a găsit mereu puterea și motivația de a merge mai departe. A fost și rămâne o legendă pentru România, însă modestia sa scoate la iveală o altă latură a fundașului despre a cărui eleganță au scris gazetarii de odinioară. Cunoscându-l pe Belodedici, realizezi că nu doar valoarea unei personalități pe plan profesional contează, ci și atitudinea sa. Chiar dacă te-a văzut doar o dată sau de mai multe ori te tratează ca pe cel mai bun prieten, nu lasă să se vadă că poartă o carte de vizită cum nu s-a mai văzut în fotbalul nostru. El pune accent pe felul în care e perceput de public și nu doar invers. Belodedici a împlinit astăzi 57 de ani, iar nădejdea mea (și nu numai a mea) este că mai devreme sau mai târziu ambiția sa va inspira foarte mulți tineri, nu neapărat într-o carieră sportivă, ci în felul în care își vor construi un drum în viață. Întreaga sa poveste poate fi citită în întregime în cartea ”Belodedici: românul care a triumfat de două ori în Cupa Campionilor Europeni”.
”M-a impresionat seriozitatea cu care a jucat și s-a antrenat. A început fotbalul bine și l-a terminat foarte bine.” Emeric Ienei, antrenor Steaua 86
”Belodedici îți dădea impresia că mai important ești tu, chiar dacă el era un fotbalist celebru.” Ovidiu Ioanițoaia, directorul Gazetei Sporturilor
No Comments