Legende

Ziua în care ”Briliantul” a schimbat prefixul

Și-a agățat ghetele în 2016, lăsând în urmă o carieră tumultoasă. A făcut primii pași în fotbal la FC Argeș, clubul unde s-a consacrat marele Nicolae Dobrin. Unii îl considerau urmașul lui Gică Hagi, cu care a jucat în tricoul primei reprezentative la Euro 2000. În cele două decenii în care a servit sportul rege, Adrian Mutu s-a remarcat prin execuții superbe (și cu stângul, și cu dreptul), devenind poate cel mai promițător jucător de pe aceste plaiuri la începutul celui de-al treilea mileniu.

A dat 18 goluri pentru Dinamo în toamna lui 1999, pentru ca în iarnă să-i lase pe ”alb-roșii” pentru Inter Milano. Echipa din Ștefan cel Mare avea să ia titlul câteva luni mai târziu (lucru care i se datorează și ”Briliantului”, așa cum va fi poreclit mai târziu Mutu), în timp ce tânărul atacant va pleca de pe Giuseppe Meazza ca o mare dezamăgire. Dar perioada mai puțin bună la ”nerrazzuri” l-a ambiționat și mai tare, iar strălucirea de la Verona (17 goluri) și Parma (16 goluri) îl va aduce tocmai pe Stamford Bridge. 6 goluri pentru Chelsea și publicul londonez era la picioarele sale. Automulțumirea, apoi suspendarea de 7 luni pentru dopaj, păreau că vor aduce sfârșitul unei cariere de vis.

”Ce nu te doboară, te face mai puternic”, se spune într-o vorbă din popor. Juventus, unde va lua două titluri (anulate ulterior din cauza scandalului Calciopoli), va fi primul pas către revenirea jucătorului argeșean în fotbalul de performanță. Fiorentina, unde a stat cinci ani și pentru care a marcat 70 de goluri în toate competițiile, rămâne apogeul lui Mutu. A petrecut aproape doi ani și în Ligue 1, unde a reușit o salvare de la retrogradare cu cele 11 goluri în tricoul lui Ajaccio (dintre care o dublă în poarta mult mai titratei formații Olympique Lyon, scorul final fiind 3-1 pentru corsicani).

77 de selecții și 35 de reușite sunt cifrele de la echipa națională de seniori, fiind la egalitate de goluri cu Gheorghe Hagi (cel mai bun marcator din toate timpurile). În toată perioada în care a jucat pentru România, Mutu a fost (de multe ori) omul care înscria atunci când era cea mai mare nevoie (golul de 2-1 în remiza de tristă amintire cu Danemarca, meci în care s-a ratat pe ultima sută de metri calificarea la Euro 2004; dubla cu Cehia din preliminariile Cupei Mondiale din 2006 sau reușita cu Bosnia din 3 iunie 2011, contribuind alături de dubla lui Ciprian Marica la prima mare victorie a tricolorilor după mulți ani).

Golul cu Italia de la Euro 2008, care deținea pe atunci titlul mondial și care îl avea în poartă pe Gianluigi Buffon (nimeni altul decât fostul coleg al lui Mutu de la Juventus, iar apoi adversar de-al său în Serie A), rămâne poate cel mai frumos moment din cariera ”Briliantului”. O preluare superbă, după o centrare de la mare distanță, un dribling fascinant și o execuție care l-a lăsat pe goalkeeperul ”Squadrei Azzurra” fără glas. În acea seară de 13 iunie 2008, la scorul de 1-1, Mutu putea aduce victoria de la punctul cu var. Presiunea din acele clipe, concentrarea insuficientă sau poate viteza de reacție a lui Buffon au făcut ca balonul să nu intre în plasă.

Ce ar fi fost dacă ar fi transformat acel penalty? Ce ar fi fost dacă România învingea Italia și ajungea în sferturile Campionatului European ori dacă reușea cu câțiva ani înainte să bată Danemarca și să prindă biletele pentru Portugalia? Dacă nu era scandalul de la Chelsea, dacă n-ar fi fost suspendat a doua oară în 2010 (de această dată pentru o substanță folosită pentru slăbit, dar considerată și ea interzisă), dacă ar fi fost chemat mai des la națională, dacă ar fi arătat ambiția de după despărțirea de Inter ori după venirea la Fiorentina și în alte momente ale carierei, dacă ar fi îmbinat pasiunea pentru viață și sport așa cum o făcea Dobrin. Rămân doar o mulțime de ”DACĂ”.

Dar talentul cu care a fost înzestrat nu i-l poate lua nimeni. Cele peste 100 de goluri în Italia, lucru nereușit de alt fotbalist român, sunt fapte care vor vorbi mult timp de acum înainte pentru Adrian Mutu. Pasele și golurile (care nu au fost puține) de la prima reprezentativă îl vor păstra în inimile multor fani.

Azi a schimbat prefixul: 40 de primăveri. Sperăm ca unele nereușite de pe gazon să fie suplinite cu mari performanțe de pe banca tehnică. Până când va veni acel moment, îi urăm LA MULȚI ANI FOSTULUI NUMĂR 10 DE LA NAȚIONALA ROMÂNIEI!

Foto: provenquality.com

Previous Post Next Post

No Comments

Leave a Reply