Unul dintre prietenii mei, Budur Petru, mi-a dat o idee fantastică după ce a distribuit o poză pe internet. Sub această poză scrie 2007, an când România reușea să se califice la Campionatul European, programat în vara lui 2008. De opt ani, „tricolorii” au tot încercat să prindă un turneu final, iar așteptarea a luat sfârșit odată cu ediția găzduită de Austria și Elveția. Mi-am propus, deci, să scriu câte o poveste despre fiecare jucător din imaginea de mai sus. Unele fapte le-am văzut la tv, altele pe viu.
Acum 11 ani, tot spre sfârșit de martie, „tricolorii” visau la încă un rezultat mare în fața unui adversar de calibru. Nu oriunde, ci pe stadionul Farul Constanța. De arena care a purtat în trecut și numele lui Gheorghe Hagi se legau câteva partide memorabile din istoria primei reprezentative a României: 2-0 cu Cehia, 1-0 împotriva Olandei și 2-2 în fața Franței (după ce România a condus cu 2-0).
Salutare tuturor! Cu o mică întârziere, răspund la provocarea domnului Ion Țînțaș. Nici nu știu de unde să încep, că ar fi mai multe evenimente din fotbal despre care aș vorbi cu bucurie.
Mi-am amintit în aceste zile de amicalul cu Uruguay, desfășurat pe 29 februarie 2012. Am revăzut rezumatul și mă gândesc la speranțele pe care mi le-am făcut atunci în privința preliminariilor pentru Cupa Mondială din 2014. Era doar un amical, despre care știam că se va juca încă din 2010, atunci când Federația de la București a parafat înțelegerea cu forul din Montevideo.