Vineri, am avut ocazia de a discuta din nou cu Gabriel Paraschiv (45 de ani), după mult timp. Primul interviu pe care i l-am luat a fost în 2020, în timpul stării de urgență.
A rămas același băiat modest și serios, așa cum era pe vremea când juca (în sezonul 2008/2009, a ocupat locul 6 în topul marcatorilor din Liga 1, cu 9 goluri, iar în 2011 a ieșit campion cu Oțelul Galați).
Spre deosebire de materialul de acum 3 ani, când lucram la redacția de știri sportive a televiziunii Look Sport, acum am avut un dialog mult mai amplu, pe care vă invit să-l parcurgeți în link-ul următor. L-am publicat astăzi, pe www.clujlive.ro.
Dacă vă grăbiți, vă las aici câteva declarații:
Oțelul Galați, un capitol de suflet: ”Mă bucur foarte mult (că a revenit în Liga 1 – n. red.), îți dai seama, acolo am trăit cele mai mari performanțe, acolo am trăit cele mai mari emoții și este normal să mă bucur pentru ei. Sper să reușească ce și-au propus, în primul rând, să rămână în liga 1 și mai apoi să acceadă în play-off, după cum am citit că își doresc”.
Unde s-a ajuns. De la grupele Champions League la grupele Conference League: ”Da, din păcate regresul este evident, sunt foarte multe cauze, toți le știm, dar ar trebui să nu mai stăm așa mult să ne lamentăm. Fiecare cu bucățica lui să încerce să își facă treaba cât mai bine, spre exemplu, eu, la Liga a 3-a, trebuie și îmi propun să scot jucători cât mai buni pentru Liga a 2-a. Și de aici, dacă ar merge așa lucrurile pe fiecare etaj, lucrurile de la nivelul superior ar fi mult mai ușoare”.
Amintiri cu Emil Jula, fost fotbalist decedat la doar 40 de ani: ”Dumnezeu să-l ierte! A fost un prieten foarte bun, ne vizitam în vacanțe, am petrecut 2-3 Crăciunuri chiar la mine acasă, un prieten extraordinar, un fotbalist deosebit și în primul rând, un om cu suflet mare de care am fost foarte atașat. Când a plecat în Germania, a fost o chestie, când a venit de la ”U” Cluj, fiind pe același număr la ghete, nu reușea să marcheze, și i-am zis să ia ghetele mele. În următorul meci, a dat un gol. Problema este că l-a dat cu capul. Și nu exista o dată, la trei luni, să nu-mi trimită o pereche de ghete”.
Cum să pregătești un junior: ”Aici am o opinie personală, sper să nu o ia nimeni în nume de rău, și sper să o înțeleagă. Pentru a pregăti un copil între 10-12 ani, (trebuie – n. red.) să îl înveți cum să lovească mingea, cum să își facă o preluare, cred că trebuie să fi trecut prin teren, oarecum, înainte de chestia asta. Al doilea lucru, cred că ar trebui antrenori cu licența Pro și la juniori. Pentru că la echipele de seniori poate să antreneze aproape oricine având în vedere câte materiale sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi. La nivel de juniori, probabil trebuie să punem din ce în ce mai mult accent pe individualizare, pentru că jucătorii noștri s-au obișnuit greșit, de la preluare până la a pasa, a se demarca, și spun asta din experiență proprie, pentru că lucrez în timpul liber cu niște copii foarte talentați, dar se văd carențele acestea de la preluare și pasă, care fac diferența dintre fotbalul nostru și fotbalul de afară”.
Dacă materialele noastre v-au lăsat o impresie plăcută, puteți susține proiectul Povești din Sport prin DONAȚII (DETALII AICI) sau recomandând site-ul nostru prietenilor și cunoscuților. De asemenea, vă puteți abona la pagina de facebook Povești din Sport, respectiv canalul de youtube PDSPORT TV&FM.
4 Comments
Și Paraschiv a marcat destule goluri Rin lovirea mingii cu capul
Te salut. Da, Paraschiv a fost un jucător decent la vremea lui, și îi apreciez caracterul. E o onoare pentru mine fiecare ocazie în care discut cu el. E de apreciat la el că are ce să transmită tinerilor. Și noi, dacă vorbim cu el, rămânem cu o impresie bună. Rămânem cu dialoguri pline de sens. O seară bună îți doresc!
O seara frumoasa și vouă.
Este extraordinar cum Gabriel Paraschiv a reusit sa isi pastreze spiritul sportiv si optimismul dupa atatia ani de cariera. Este un exemplu excelent pentru orice fotbalist tanar!