Dinamo s-a reunit acum câteva zile sub comanda interimarului Gheorghe Mihali. A doua cea mai titrată echipă din istoria fotbalului românesc se pregătește de „B”, unde a ajuns în premieră. Gurile rele spun că în loc de „B” ar putea fi „C” sau la fel de bine „D”. Aceleași guri rele vorbesc despre un inevitabil faliment.
Se mai vorbește de o împărțire în mai multe tabere: Dinamo pe care o știm în prezent, Dinamo a lui Nicolae Badea și echipa Ministerului de Interne numită tot Dinamo. Parcă am discuta despre cele două Corei, cele trei Guinei din Africa, cele două republici Congo tot din Africa sau despre RFG și RDG care au existat după Al Doilea Război Mondial și până la câțiva ani după Revoluția de la noi din țară.
De ce fac astfel de comparații? Pentru că scandalurile sunt la ordinea de zi în fotbalul nostru. Aproape că nu ne mai surprinde faptul că o anumită echipă intră în colaps la câțiva ani după înregistrarea unei mari performanțe (sau mai multe, depinde), anumiți jucători se adresează instanțelor pentru că nu și-au mai încasat drepturile salariale pentru care s-au prezentat zi de zi la antrenamente și săptămână de săptămână la etapele de campionat, faptul că bătaia pe funcțiile de conducere ale unui club au devenit mai interesante decât performanța echipei în sine și moralitatea celor care se află în conducere, respectiv finanțează echipa lasă de dorit uneori, faptul că antrenorilor li se fac promisiuni, dar nu sunt respectate, ca să nu mai zic de veșnicele reconfirmări ale antrenorilor prin comunicate atractive și apoi de celebrele mesaje de mulțumire după ce s-a hotărât demiterea lor.
Din păcate, acestea sunt realitățile pe care le trăim, iar semnalele pe care le primim ne spun că nu ne vom face bine prea curând. Nici ca țară în general, dar nici la nivel fotbalistic.
Ajungem și la întrebarea pusă în titlu. Așa de mult să fi scăzut interesul pentru Dinamo? Nu de alta, dar pe pagina de Wikipedia lista membrilor din staff-ul administrativ nu a mai fost actualizată din, atenție mare, 9 iulie 2021. Regretatul Constantin Eftimescu, fost jucător și conducător în Ștefan cel Mare, ieri condus pe ultimul drum pe un traseu care a inclus arena de care s-a legat o mare parte din viața sa, încă mai figurează drept președinte al Consiliului de Administrație. Mai mult, pe listă mai apare Iuliu Mureșan (în trecut președinte la CFR Cluj, alături de care a bifat trei participări în grupele Ligii Campionilor, grupe pe care șefii actuali din Gruia nu reușesc nicicum să le atingă, darămite să vândă jucători pe sume importante), care a demisionat de luni bune. Mai lipsea doar Vasile Turcu, unul dintre foștii acționari ai roș-albilor, plecat și el din această lume de câțiva ani, și lista neactualizată ar fi fost completă, completă cu ghilimelele de rigoare evident.
E drept, pe Wikipedia nu scriu jurnaliștii de obicei, ci tot felul de voluntari, în trecut știu că o putea face oricine cu condiția să aibă un cont, iar dacă apărea o informație greșită se autosesizau diferiți administratori ai platformei. În cazul lui Dinamo, nu s-a mai autosesizat nimeni. Dar ce ne mai poate surprinde, lucru întrebat în mod retoric și mai sus? Ca o paranteză, agenții celebre de știri credeau că Ioan Niculae și Ioan Neculaie sunt una și aceeași persoană. La fel și în cazul lui Ionel Ganea și Ionel Gane, sau Vasile Turcu (pe care l-am menționat mai sus) și Viorel Turcu (fost fotbalist la FC Argeș, decedat din păcate). Urmau zeci de comentarii în care se râdea, se adresau cuvinte de bine, altele adresate mai decent dar tot cu scopul de a semnala o greșeală, iar povestea se termina cu o corectură a articolului respectiv. Desigur că oricine poate greși cât trăiește, cel mai grav e atunci când nu își recunoaște greșeala, nu intenționează și nu încearcă să și-o îndrepte, dar nici nu își propune să nu o mai repete.
În final, vă las captura foto pentru care v-am răpit mai multe minute ca să parcurgeți atâtea rânduri înainte de a ajunge la ea.
No Comments