Acum câțiva zeci de ani s-ar fi spus: râuri de cerneală au curs despre retrogradarea lui Dinamo. Râuri de ironie, râuri de tristețe, râuri de dezamăgire, râuri de lehamite. Acum au curs râuri de caractere în Microsoft Word, râuri de cuvinte spuse la televizor sau scrise pe burtierele ecranelor.
Vinovații au fost identificați, blamați, puși la stâlpul infamiei. Ba Negoiță, ba DDB, ba Cortacero, ba Uhrin, ba jucătorii. L-am uitat și pe artizanul Muresan.
Marele Tolstoi, descriindu-l pe Karenin, spunea că acesta avea “idei foarte ferme tocmai în domeniile în care acesta nu se pricepea deloc”. Deci nu se exclud. Fermitatea și incompetența. Proba de fermitate au dat-o cei din conducere, foarte fermi în schimbarea antrenorilor și jucătorilor, decizii ferme dar atât. Bonetti, zero rezultate de 10 ani, Rednic, nimic de câțiva ani, Stoican, poate mai bun, Uhrin, am văzut.
Proba de incompetență au dat-o jucătorii și antrenorul. Și-au încununat toate insuccesele din ultimii ani. Nu la baraj s-a pierdut calificarea. La ce echipe au avut adversari anul ăsta trebuia să scape fără probleme. Uhrin a arătat ca un om slab, mediocru, cu insuficientă cultură fotbalistică și cu foarte puțină capacitate de a lua hotărâri. El însă nu a fost ferm în incompetență. Nu a putut să le administreze clișeisticul duș rece jucatorilor. Sau poate că da și le-a plăcut, știm că le place apa doar pe dinafară. Sunt convins că nu i-au ascultat nici pe cei care au făcut mare numele lui Dinamo.
“Comuniștilor! Americani cu patos stalinist!” le-ar fi strigat în gând, cu nesimțirea specifică generației lor cinice pe care o afișează ca modestie și cu personalitatea ca o ejaculare înaintea penetrării. Și sunt convins că nu vor fi afectați. În introspecția lor nu cred că ajung la gândul : “Alții mai proști ca noi nu au fost în istoria clubului, suntem singurii care am îngropat-o pe Dinamo”. În schimb se gândesc că cine știe ce jigodie uneltitoare le-a purtat sâmbetele, că între Vampir (Conspiratorul) și Victimă (Ei și, implicit, Dinamo) s-a întrupat o dragoste parfumată cu duhoarea morții.
Doar dinamovistii adevărați sunt afectați. Pentru speranța lor, închei cu un citat din Vergiliu: “Fie ca cineva să se ridice răzbunător din oasele mele.”
Adrian Stamate
No Comments