Editoriale

EDITORIAL | It is what it is

Au mai pățit si alții să aștepte ca tortul calificării să fie luminat efemer de lumânărele parfumate, care mai apoi să fie stinse printr-o suflare comună în muzica unei fanfare de ocazie.

Ni s-a întâmplat și nouă, dar bubuitura tragediei nu este o salvă de artilerie în premieră. S-a întâmplat ultima oară în 2018 (atât atunci, cât și acum, fotbalul românesc nu a avut nicio echipă calificată în grupele unei competiții europene – n. red.). Asta înseamnă că nu e nimic senzațional de prost.

“It is what it is” ar spune engleza într-o concisă expresie, lucru la care limbile erodate stau foarte bine. Adică “este ceea ce este”. Și chiar așa este. Onoarea noastră nu este pătată pentru prima dată, batistuța noastră dantelată, cu toate încercările de cârpeală, este doar o lavetă zdrențuită. It is what it is. Stâlpul infamiei își așteaptă clienții ca să-i facă de ocară și să-i arate cu degetul. Atâtea păreri câte creioane.

Antrenorii, jucătorii, motivația sau lipsa ei, infrastructura, suprastructura, structura mentală, structura fizică, lipsa structurii, mingile dezumflate, tenișii rupți, președintele Federației, chiar al Ligii (care a negociat niște drepturi TV foarte bune pentru un produs la care uneori este aproape imposibil să te uiți). Nu este nimeni de vină, pur și simplu, firesc și logic, nu suntem în stare să deschidem această ușă. Drumul este prea lung, la unii se înfundă mai repede, unii rămân de izbeliște, alții ajung cu chiu și cu vai și amar până acolo, dar ușa este încuiată.

Campionatul începe devreme, meciurile se succed cu o viteză mărită, echipele au nevoie de două seturi de titulari pentru a susține ritmul. Iar cluburile noastre abia au bani de 13 – 14 jucatori. De ce alții pot? Alții pot pentru că au jucători pe care îi plătesc cu multe milioane de dolari pe an. Pe lângă talent, au și calități fizice care să îi ajute să facă față ritmului, pentru că de asta sunt în vârfurile acestei profesii. Ai noștri sunt departe de a fi așa.

Mai amânăm cu un an serile de sărbătoare europeană, sau mai bine zis de sărbătoare sub-europeană, că și așa nu erau niște meciuri prea strălucite în Conference League și ne îndreptăm atenția spre campionatul intern. Cum sună un Oțelul – Poli Iasi sau un Botoșani – FCU? Vine Napoli înapoi? Pleacă Reghe?

Adrian Stamate

Previous Post Next Post

3 Comments

  • Reply Petru septembrie 3, 2023 at 7:45 pm

    Și totuși Sepsi a fost aproape de grupe. Arbitrajul a cam influențat rezultatul meciului retur

    • Reply Robert Popa septembrie 4, 2023 at 9:39 am

      Te salut! Da, cred că te referi în mod special la golul de 3-3, marcat de Sepsi, care nu a fost validat. Păcat! Sepsi chiar merita să fie în grupe. E singura echipă românească din acest sezon care nu s-a făcut de râs în Europa.

      • Reply Petru septembrie 4, 2023 at 10:25 am

        Da, la acea faza ma refer. Pentru că si echipa nordica a avut o faza asemănătoare, iar golul a fost validat. Salut.

    Leave a Reply