Legende

REMEMBER 2011 | O victorie cât o calificare a naționalei U17 în preliminariile Campionatului European. Ungaria le-a dat emoții tricolorilor pe final

Au trecut 10 ani fără două zile de la prima și singura calificare a României la Campionatul European U17.

Era o zi de marți. Fotbalul nostru era pus din nou la grea încercare. Înfrângerea selecționatei de seniori suferită în Bosnia ne îndepărta într-o mare proporție de calificare. Cum Euro 2012 devenise doar un vis (lucru adeverit, din nefericire, la finalul preliminariilor), atenția ne-a fost îndreptată în acea după-amiază spre reprezentativa U17 a României. Urma să joace partida decisivă pentru calificarea la Campionatul European, organizat de Serbia.

Adversara micilor tricolori era Ungaria, pe care elevii lui Adrian Mutu o vor întâlni peste puțin timp la Euro U21. Eram elev în clasa a 10-a când s-a desfășurat meciul pe care l-am regăsit în sertarul cu amintiri. În primul 11 se aflau câțiva fotbaliști de care auzim și în prezent, cum ar fi prtarul Laurențiu Brănescu, Iulian Roșu, Bogdan Țîru sau Steliano Filip. Ultimul a și deschis scorul pentru țara noastră, iar la scurt timp, Iulian Roșu a majorat avantajul dintr-o lovitură liberă. Un start mai optimist decât atât nu cred că era posibil. Și România a rezistat cu multă îndemânare în minutele următoare. Frisoanele nu au putut fi ținute la distanță. Ungaria marcase pentru 1-2 în minutul 75, ba chiar a obținut și o lovitură de pedeapsă în minutul 80. Era ultimul minut, pentru că cele două reprize durau 40 de minute la categoria U17, e posibil să fie la fel și în prezent. Răspunsul la întrebarea ”A fi sau a nu fi” l-a oferit Laurențiu Brănescu. Portarul legitimat la CSM Râmnicu Vâlcea și care a ajuns la Juventus un an mai târziu a apărat penalty-ul care putea nărui toate speranțele României la calificare.

A fost o zi specială, un moment de referință pentru fotbalul românesc, nu prin numele adversarului învins, nu prin rivalitatea ce trebuie să rămână doar la nivel strict sportiv, ci prin importanța acelui rezultat. Era prima și singura dată când România ajungea la Campionatul European U17. Chiar dacă nu a fost un turneu de excepție, România scoțând doar un punct, acel moment a fost un pas înainte pentru fotbalul românesc, un semn că avem îndrăzneala de a spera, iar acea speranță chiar s-a materializat în confruntarea rememorată în această seară. Am convingerea că victoria României obținută împotriva naționalei U17 a Ungariei va fi retrăită diseară prin această generație, care poate face un pas mare spre fazele eliminatorii la Campionatul European U21.

”Lăsați acești copii să joace, nu-i lăudați prea mult, le putem face mai mult rău decât bine”, spunea Mutu în aceeași zi, la câteva ore distanță, după primele sale goluri pentru națională la aproape trei ani de când marcase în poarta lui Buffon la Euro 2008. Cu cele două goluri înscrise împotriva naționalei din Luxemburg, la Piatra Neamț, Mutu punea umărul la primul succes al primei reprezentative într-un meci oficial după 17 luni. Ca să ne dăm seama de ce am subliniat mai sus că era o perioadă de grea încercare.

Previous Post Next Post

No Comments

Leave a Reply