Editoriale

EDITORIAL | Ziua în care boxul n-a mai putut fi numit ”nobila artă”

Chiar azi vorbeam cu cineva despre Lucian Bute. Și îi explicam câtă cinste a făcut țării din ring. Să iei titlul mondial la super-mijlocie și să-l aperi de nouă ori nu e puțin. Ar fi putut să-l păstreze chiar mai mult, ar fi putut ajunge la un nivel și mai înalt. Rămân la părerea că înfrângerea cu Froch a produs un blocaj în cariera sa. A greșit și el înaintea meciului. „Abia aștept să-i închid odată gura aia mare” e mesajul pe care îl tot auzeam la știri. Nu pot ști ce a fost cu adevărat în sufletul lui atunci, dar nu e bine să pornești cu o astfel de idee înaintea unui meci important.

Trei ani mai târziu a avut acea luptă cu James DeGale, unde a boxat cum nu a făcut-o în toată cariera. În acele 12 runde chiar și-a dominat adversarul, l-a prins de multe ori în corzi, i-a lăsat ceva semne pe față. A avut o ambiție chiar mai mare decât atunci când luase centura mondială, dar a pierdut la puncte. Nedrept din punctul meu de vedere. Cu antrenori mai buni și cu mentalitatea din meciul cu DeGale, Bute ar fi fost văzut altfel. Cariera lui s-ar fi terminat altfel, chiar dacă nu și-a anunțat oficial retragerea (dar e de așteptat să o facă). De la remiza cu Badou Jack am renunțat să mai urmăresc sportul numit cândva „nobila artă”. Și nu doar din cauza întâmplărilor nefericite din cariera lui Bute, dar și din cauza unor personaje ca Mayweather. A fost și el campion mondial, l-a depășit pe Rocky Marciano la numărul de partide fără eșec în întreaga carieră, dar cred că l-aș jigni pe cel din urmă dacă îl compar cu Floyd.

Rocky a activat într-o perioadă când boxul era cu adevărat dur, cu foarte multe sacrificii (inclusiv cel suprem), nu cum e acum. Mayweather nu e decât un sportiv care a avut noroc, deși e puțin spus, și care și-a expus milioanele în public doar ca să îi sfideze pe alții. Felul în care s-a sfârșit și cariera lui Vladimir Klitschko m-a făcut să nu mai urmăresc boxul. A ajuns sus, dar nu a știut când să se oprească. Și l-a detronat Tyson Fury, care la rândul său n-a mai făcut mare lucru după. Interesant este că nedreptatea care i s-a făcut lui Bute cu DeGale și detronarea lui Klitschko au avut loc în aceeași seară, la doar câteva ore distanță.

Boxul din perioada interbelică și cel de după Al Doilea Război Mondial, cu lupte și pugiliști care au inspirat milioane de oameni în viața de zi cu zi, a rămas doar o amintire. Campionii care ajung să-și privească de sus adversarul și care nu știu când să spună ”STOP” ajung să sfârșească ca Bute sau Klitschko.

Foto sus: Vladimir Klitschko (în stânga) și Tyson Fury, înaintea meciului în care avea să piardă titlul mondial/Sursă: Sky Sports

Previous Post Next Post

No Comments

Leave a Reply