IV. Epilog – uneori, la o generație, două sau zece, apare o speranță
Orice început are și un sfârșit, sau cel puțin oamenii trăiesc cu gândul acesta pentru a simți un scop real în viață. Cu cât sentimentul este mai prezent și mai des, cu atât potențiala ratare și frustrare e mai greu de înțeles și poate e un lucru bun. Numele mici vor să fie mari, dar se mențin pe linia de plutire la mijloc la fel ca un Sisif care vrea să fie Icarus, dar nu în totalitate. Nu-l deranjează să repete încercarea, dar nici nu vrea să-i fie tăiate aripile. Pe scurt, vrem și pastila albastră și pastila roșie.




