SPECIAL | Derby-ul Romei, în ochii unui român: ”Când am intrat pe stadion, mi s-a făcut pielea de găină. Suporterii cântau non-stop, erau coregrafii superbe”

Florentin Cătălin Cozmaciuc (25 ani) ne-a împărtășit câteva amintiri despre unul dintre cele mai frumoase derby-uri ale fotbalului italian și chiar mondial, AS Roma-Lazio.

Originar din comuna Todirești, județul Suceava, Florentin s-a atașat de sportul rege încă de la începutul celui de-al treilea mileniu. Naționala de fotbal a României bifa atunci ultimul turneu final cu Gică Hagi în teren, Euro 2000. Tot în acel an, Foresta producea una dintre cele mai mari surprize de pe prima scenă. Sucevenii au învins-o cu 5-4 pe Dinamo, după ce au fost conduși cu 4-0. La Olimpiada de la Sydney, atleta Gabriela Szabo lua aurul în proba de 5.000 de metri. În cadrul aceleiași competiții, Mihai Covaliu termina pe prima treaptă a podiumului la scrimă.

Florentin este plecat din România de la 15 ani. A locuit și a studiat în Italia, unde a urmărit pe viu finala Cupei Italiei din 2013, dintre AS Roma și marea rivală Lazio. La ”galben-roșii” se regăseau legende precum Francesco Totti, Daniele De Rossi, americanul Michael Bradley, dar și românul Bogdan Lobonț. De partea cealaltă, ”vulturii” îi aveau pe Miroslav Klose (cel mai bun marcator din istoria Cupei Mondiale, cu 16 reușite. În 2014 și-a încheiat cariera internațională cucerind titlul suprem cu Germania), Antonio Candreva, Ștefan Radu sau Senad Lulic. Ultimul dintre ei a înscris unicul gol al meciului și evoluează și în prezent pentru ”alb-albaștri”. Mai târziu, Florentin s-a mutat la Londra (chiar în apropierea mărețului stadion Wembley), iar acum ne transmite cele mai bune gânduri tocmai din Polonia.

”DINAMO-FORESTA 4-5: AȘA CEVA SE ÎNTÂMPLĂ DOAR O DATĂ LA 100 DE ANI”

Reporter: De la ce vârstă ai prins pasiunea pentru fotbal? Mai ții minte care a fost primul meci pe care l-ai văzut?

Florentin Cătălin Cozmaciuc: Nu mai știu exact vârsta, dar țin minte că mă uitam la Divizia A prin 2000. Pe atunci, îi îndrăgeam pe cei de la Dinamo. Îmi aduc aminte că erau rezumatele din Serie A, cred că pe Antena 1, și nu pierdeam nici o ediție. Pe atunci, tehnologia nu era așa dezvoltată și pentru mine era o bucurie să văd măcar rezumatele acelor meciuri și pe cei mai buni jucători. Serie A era probabil cel mai puternic campionat.

Ai practicat vreun sport în copilărie? Dar alți membri ai familiei tale?

Nu, din păcate. Aș fi vrut să devin fotbalist, fiindcă jucam în fiecare zi și eram bunicel, dar nu am avut posibilitatea.

Ești originar din județul Suceava, unde s-a produs poate cel mai neașteptat rezultat pe plan intern din ultimii 20 de ani. Mă refer la Foresta-Dinamo 5-4. Ce îți amintești de atunci? Ce ți-au povestit cunoscuții?

Da, îmi aduc aminte puțin despre acest meci. Pe atunci începusem să privesc meciurile din Divizia A și acest meci a rămas în istoria campionatului. Știu că un unchi de-al meu râdea în hohote – dinamovist fiind – și zicea că așa ceva se întâmplă o dată la 100 de ani. Eu eram bucuros, fiindcă era o echipă din județul Suceava în Divizia A. Acest lucru nu se mai întâmplă și în ziua de azi, din păcate! Îmi plăcea de Robert Niță (marcator al unei duble în victoria Forestei cu Dinamo – n. red.), un jucator elegant și talentat, care putea mai mult. Avea un potențial mare, însă, după ce a plecat de la Rapid, s-a cam stins cariera sa.

Foresta se află în prezent în Liga a III-a, iar antrenor e Selim Benachour, care a jucat la PSG în trecut. Îi vezi în stare să revină pe prima scenă în viitor?

Nu prea urmaresc ceea ce se întamplă la Foresta, însă știu ca nu au sezon senzațional. Sansele lor de a reveni în liga a 2-a în acest sezon sunt infime, fiind la mare distanță față de liderii diviziei, Gloria Buzău (Foresta a terminat turul pe 6 în Seria 1, cu 21 de puncte. Gloria Buzău pe 1, singura poziție care asigură promovarea, cu 38 de puncte – n. red.). Oricum, daca se vrea ceva pozitiv și imens la acest club, avem nevoie de o mentalite occidentală din partea acestui tunisian (Selim Benachour – n. red.). Auzisem și ceva zvonuri despre Anelka, că ar vrea sa se implice la club, însă nu sunt sigur (fostul jucător de la Chelsea a primit invitația de a da lovitura de start la meciul cu Bucovina Rădăuți. Ulterior, acesta și-a anulat vizita – n. red.). Sper ca Foresta să reușească să ajungă din nou în prima ligă pe viitor, însă au nevoie de multă răbdare, pozitivitate și liniște la club.

De ce crezi că au ajuns multe echipe de tradiție să o ia de la zero?

Sincer, datorită patronilor și nerealizarea unui plan pe termen lung. Patronii sunt obișnuiți să investească bani, iar când câștigurile sunt mari, preferă să-și adauge în conturile personale sumele câștigate, iar la club mai nimic. După, aceștia ajung să renunțe la club, considerand că au câștigat destui bani, iar clubul se trezește in insolvență. Exemple: Rapid, Oțelul, Urziceni, FC Vaslui.

Care e cea mai plăcută amintire a ta legată de fotbalul românesc?

Aș fi vrut să zic Mondialul din ’94, dar eram doar un bebeluș pe atunci. La națională a fost meciul cu Olanda de la Constanța (din preliminariile Euro 2008 – n. red.), scor 1-0, și bucuria unui popor întreg la golul lui Goian.

”PE ZIDURILE STADIONULUI LEGIA SUNT CEI MAI IMPORTANȚI JUCĂTORI CARE AU EVOLUAT PENTRU CLUB”

Dacă ar fi să alegi trei performanțe ale României la fotbal (națională sau club), din istoria recentă, care ar fi acelea?

De când urmăresc acest sport, după mine, cele mai notabile performanțe ar fi Steaua în sezonul 2005-2006 (semifinalele Cupei UEFA), Rapid în sezonul 2005-2006 (sferturile Cupei UEFA) și calificarea României la Euro 2008.

Unde locuiești în prezent?

Am locuit în Londra și am destui prieteni acolo, însă acum locuiesc la soție, în Polonia. În opinia mea, Londra nu e așa senzațională, dar e ok să locuiești acolo. Îți găsești un job foarte ușor și ai mai multe posibilități de a avea un viitor strălucit.

Ai apucat să mergi pe stadioanele celor trei cluburi mari de acolo: Chelsea, Arsenal și Tottenham?

Nu am avut ocazia să merg pe stadion, fiindcă am puțini prieteni care urmăresc fotbalul. Nu am avut cu cine. Totuși, unde locuiam în Londra, eram aproape de Wembley. E un stadion sublim. Nu am intrat pe stadion, dar arată superb privindu-l din exterior.

”DIN ACEL MOMENT, M-AM ÎNDRĂGOSTIT DE ACEST FENOMEN NUMIT LAZIO”

Ce te-a impresionat cel mai mult în Polonia? Revin și aici cu întrebarea anterioară. Ai avut timp să vezi pe viu o echipă de acolo? Legia Varșovia de exemplu.

Polonia este o țară foarte frumoasă, la fel ca și România, însă stau mai bine la infrastructură și economie, asta și datorită organizării Campionatului European din 2012 (Polonia a găzduit competiția împreună cu Ucraina – n. red.). Am vazut din afară stadionul Legiei și pe cel al selecționatei Poloniei, Stadionul Național din Varșovia. Ce mi se pare interesant la stadionul lui Legia este faptul că pe zidurile stadionului sunt imagini cu cei mai importanți jucători care au evoluat acolo, dar și perioada în care au jucat pentru club. Am avut șansa să merg cu socrul pe stadionul din Chorzow, la un meci al naționalei, însă nu eram sigur daca o să pot în acea perioadă. Sper, însă, ca într-o zi să merg pe un stadion aici în Polonia.

Într-o convorbire anterioară mi-ai spus că ai fost la o finală din Cupa Italiei, dintre Roma și Lazio. Între cele două echipe există o rivalitate mai veche. Povestește-mi cum ți s-au părut fanii, atmosfera de pe stadion și jocul.

Cred că a fost cel frumos moment al meu pe un stadion de fotbal. Pe atunci, locuiam în Italia și studiam la liceul de limbi straine. Undeva prin afara Romei, circa 30 km. Un prieten italian era fan Lazio, și nu doar el, ci întreaga familie. Într-o zi, m-au convins să merg cu ei pe stadion, la un meci de-al lui Lazio. În acea perioadă simpatizam cu clubul Juventus si unica lor soluție a fost să venim la meciul dintre Lazio și Juventus. În acel moment, când am intrat pe stadion, fiind foarte aproape de peluza ultrașilor laziali, m-am simțit emoționat și mi s-a făcut pielea de găină. Au început să cânte și să scandeze numele echipei și al unor jucători. Din acel moment, m-am îndrăgostit de acest fenomen numit Lazio. Într-o zi, prietenul meu m-a sunat și mi-a spus << Ce-ai zice dacă mergem să vedem finala cupei împreună?>>. În acel moment, mă simțisem foarte onorat să particip la un astfel de joc și acceptasem propunerea lui. Am cumpărat biletul, ne-am pregătit cu fulare, chiar mi-am pictat și fața cu culorile clubului și așteptam ziua cea mare. Finala a avut loc duminică, pe 26 Mai (2013 – n. red.), ora 19:00 (ora Italiei). Era o seară normală de mai, dar ce avea să urmeze…Meciul începuse, suporterii de la ambele echipe cântau non-stop. Erau coregrafii superbe, până și eu am stat să învăț toate cântecele și să mă bucur de ele. În acel meci erau titulari și românii Ștefan Radu (Lazio) și Bogdan Lobont (AS Roma). A fost un meci cu ocazii de ambele părti, unul echilibrat, dar fără vreun gol în prima repriză. La fel și în repriza a 2-a, meci echilibrat, nimeni nu voia să riște, până când a venit minutul 71. Candreva a intrat în careu pe partea dreaptă, a încercat un cros, mingea a fost deviată de Lobonț, iar Lulic s-a afla în locul potrivit, la momentul potrivit, pentru a trimite mingea în poartă si pentru a-i bucura pe suporterii laziali. Știu că mă îmbrățișam cu oricine era în jurul meu. Unii au început să plângă, alții să cânte foarte tare, chiar să țipe. Fanii Romei amuțiseră în acel moment. Am îndurat 20 de minute de infern, pentru ca la fluierul final să ne bucurăm de acel trofeu, dar cel mai mult de victoria împotriva rivalilor. Atmosfera a fost de nedescris și cred că a fost unul din cele mai frumoase momente din viața mea.

Dacă ar fi să faci o comparație între fotbalul englez, italian, polonez și cel românesc, care ar fi diferențele? Ce plusuri și minusuri au fiecare?

Dacă te referi la campionate, aș putea spune că fotbalul englez a crescut mult în ultimii ani, fiind cel mai puternic. Îmi este greu să îi găsesc vreun minus. Este campionatul perfect din toate punctele de vedere. Fotbalul italian a scăzut, din păcate, însă încearcă să redevină numărul 1. Au nevoie să investească bani pentru a se putea lupta în competițiile europene și aș zice că Juventus (care l-a transferat în vară pe Cristiano Ronaldo de la Real Madrid – n. red.) poate fi luat ca exemplu de cluburile cu ambiție din Serie A. Fotbalul din Polonia e în creștere, cel puțin la nivel de națională (calificări la Euro 2016 și Cupa Mondială din 2018 – n. red.). Putem observa și rezultatele din ultimii ani, având un progres bun la nivel conomic. Infrastructura se află la un nivel înalt. De România nu comentez, fiindcă ar fi multe de spus.

Cu ce te ocupi în prezent?

Momentan, avem un business online, dar încă suntem la început. Plus de asta, lucrez cu socrul meu în contabilitate.

Dezbați destul de des subiecte din sport pe rețelele de socializare. Te-a tentat vreodată să fii ziarist?

Mi-am dorit de când eram mic să lucrez în lumea sportului, dar, din păcate, a trebuit să plec din țară când aveam doar 15 ani si nu am mai avut posibilitatea asta după.

Ce ziare de sport (din România sau din străinătate) îți place să citești?

Acum nu prea mai citesc ziarele, fiindcă suntem dotați cu multă tehnologie și știrile le găsim mult mai ușor pe rețelele de socializare, însă când eram mic îmi plăcea să răsfoiesc ziarele, ProSport și Gazeta Sporturilor fiind favoritele mele. Uneori mai luam Monitorul de Suceava, doar ca să mă uit la rubrica de sport. Din străinătate am citit doar La Gazzetta dello Sport și Corriere dello Sport.

”TREBUIE INTRODUSĂ LIGA I PENTRU JUNIORI”

Ce personalitate din sport (nu neapărat din fotbal) te-a inspirat până acum? Poți să-mi dai mai multe exemple.

Din fotbal, aș zice Cristian Chivu, pentru că este român și are un caracter exemplar. Plus că a fost un jucător bun. Din alt sport, aș zice Roger Federer (locul 3 în tenisul mondial masculin – n. red.). E o persoană care merită toate laudele. Părerea mea e că poate fi luat ca exemplu de către toți, indiferent de sportul pe care îl practică.

Cum crezi că s-ar putea dezvolta mai mult sportul în România? Unde se greșește, din punctul tău de vedere, de lipsesc performanțele de altădată?

În opinia mea, ar trebui luat exemplul lui Gheorghe Hagi. Mă refer la academia dumnealui. Să se poată construi câte o academie în fiecare județ din țară si să se bage bani mai mulți în aceste academii. Avem jucători foarte buni, dar nimeni nu îi știe. E nevoie să fie introdusă și Liga I pentru juniori.

Care e favorita ta la câștigarea Champions League și de ce o vezi favorită?

Sincer, Juventus are cel mai echilibrat lot și nu au vândut mai nimic. Plus de asta, au adus jucători importanți și, poate pe cel mai bun din lume, Cristiano Ronaldo. Deci, Juventus e favorită la câștigarea Ligii Campionilor. Asta e părerea mea.

Foto: corrieredellosport