Povestea celor 19 selecționate cu o singură participare la Mondial | Germania de Est și victoria surprinzătoare cu sora sa, RFG
Alături de aurul obținut la JO din 1976 și de argintul de la JO din 1980, participarea la Mondialul din 1974 este un alt moment important din istoria naționalei est-germane. Calificarea a venit în detrimentul României, care terminase la doar un punct de prima poziție. Elevii lui Angelo Niculescu au făcut o campanie eroică, dar egalul cu Finlanda (1-1), din prima etapă, și eșecul de la Leipzig (0-2) cu RDG (Republica Democrată Germană) i-au făcut pe ”tricolori” să aștepte încă 16 ani pentru a juca din nou la Mondiale.
RDG a picat la Cupa Mondială cu Germania Federală (de care s-a despărțit după Al Doilea Război Mondial, reunificare venind abia în 1990), Chile și Australia. Pe ultima o va învinge în partida de debut, 2-0, după golurile lui Colin John Curran (autogol) și Joachim Streich.
În al doilea meci, Germania de Est va remiza cu Chile. Nemții deschid scorul prin Martin Hoffmann, dar Sergio Ahumada egalează pentru sud-americani. În ultimul joc din Grupa 1, RDG învinge suprinzător Republica Federală Germană. Unicul gol al partidei e înscris de Jurgen Sparwasser.
La acea ediție, nu au existat sferturi și semifinale. S-a disputat o a doua fază a grupelor, câștigătoarele lor urmând să joace finala. RDG-ul va termina pe 3 în grupă, după 0-1 cu Brazilia (campioana en-titre), 0-2 cu Olanda și 1-1 cu Argentina. Competiția va fi câștigată de RFG, după 2-1 cu Olanda. ”Portocala mecanică” a deschis scorul prin Johannes Neeskens, din penalty, dar vest-germanii vor întoarce rezultatul prin Paul Breitner (penalty) și Gerd Muller.
Salut! Numele meu este Robert Popa și sunt un tânăr jurnalist în căutare de noi provocări. Lucrez în presă de aproape cinci ani, perioadă în care am scris preponderent pe sport. Am o meserie în care îmbin utilul cu plăcutul. Să mergi la evenimente precum meciurile echipei naționale de fotbal în calitate de reporter, să intervievezi mari personalități din sport și să-ți vezi numele în ziar e un lucru extraordinar. E ceva care te motivează și, în același timp, care te responsabilizează. Am început să scriu încă de la 20 de ani, pe un blog personal. Primul ziar la care am colaborat este Presa Locală, unde am activat timp de aproape două luni în 2016. Din 6 iulie 2016 și până pe 8 ianuarie 2018 am fost redactor pe sport la Ziua de Cluj. În perioada 20 februarie 2017 - 29 mai 2017 am moderat emisiunea ZIUAlive, în fiecare luni, pe teme de sport. Am fost, de asemenea, colaborator al postului de radio Realitatea FM Cluj. Aici, în fiecare zi de luni, am participat la emisiunea 1 la 1, discutând tot despre sport, în perioada 18 iulie 2017 - 8 ianuarie 2018 :) În ianuarie 2018 am scris la Gazeta Sporturilor. Această colaborare am reluat-o în 2019, cu ocazia unui material despre Ioan Onacă, singurul supraviețuitor al echipei Arieșul Turda din finala Cupei României 1961. Turdenii s-au impus cu 2-1 împotriva celor de la Rapid, după ce au revenit de la 0-1. Vreau să adresez mulțumiri redacției GSP pentru anii în care au implementat Jurnalisport, un proiect care oferea oricui posibilitatea să scrie la cel mai prestigios ziar de sport din țară. Din 23 ianuarie 2018 sunt reporter la Look TV. Pe parcursul anului 2019 am mai publicat materiale în revista Eita României, pe citynews.ro și casiansoneriu.ro. Tot în 2019 mi-am susținut lucrarea de licență în jurnalism cu tema ”Activitatea lui Miodrag Belodedici, reflectată în presă”. Lucrarea am publicat-o anul trecut, la editura clujeană Accent. Din 22 octombrie 2020 semnez texte în publicația Cjsport.ro.
No Comments