Oamenii formează comunități și natura lor îi face să creeze conflicte, dispute prin diveristate. Oricât ar vrea unii să fie uniformitate, ea va fi mereu plictisitoare și monotonă – iar din ea se va crea o altă divizare, ca la celule. Rutina este necesară pentru a crea un ritm predictibil, dar experiența vieții este legată de lucrurile spontane și memorabile. De aceea în fotbal, derbiurile locale dintre cele mai vechi, intense rivale creează această rumoare și viață într-un spațiu intim. Cam așa e cazul Clujului, care este un oraș istoric, universitar, cu multe experiențe epocale și dezvoltări contextuale.
Statistici
Unele orașe se găsesc mai devreme, altele mai târziu. Uneori e nevoie de un context potrivit – alteori de un om providențial – poate de ambele ca să apară o schimbare totală. România a fost un colaj al tranziției socio-economice de la socialism comunist la capitalism liberal, unde au fost mulți câștigători și mult mai mulți pierzători. Până în 2004 – soarta Clujului părea una tristă și predispusă uitării și resemnării, dar istoria a demonstrat altceva.
2024 se apropie cu pași repezi, așa că, în timpul care ne-a mai rămas din 2023, să ocupăm un loc la masă, luăm o hârtie și un pix, unde mai apoi să trecem realizările și încercările din acest an. Bineînțeles, nu avem cum să umplem doar coloana cu realizări, pentru că altfel cum ar mai fi viața? Cea care ne supune la încercări, plăcute sau mai puțin plăcute.
Am rămas surprins de numărul mare de vizualizări (aproape 35.000) obținute la un videoclip trimis pe adresa redacției de poetul și profesorul maramureșean Ioan Ivașcu. Îi mulțumesc pe această cale, e meritul său!









