Sincer să fiu, retrogradarea lui Sepsi m-a surprins. Nu aș fi crezut că va părăsi prima ligă în viitorul apropiat, și mai ales de pe una dintre ultimele două poziții, care nu îți mai oferă o a doua șansă, cea de a juca un baraj în dublă manșă cu o formație din liga a doua.
Este păcat că ajunge într-un asemenea impas o dublă câștigătoare a Cupei și a Supercupei României, o trupă care, în urmă cu nici doi ani, aspira la grupele Conference League (și nici n-a fost foarte departe de a le atinge), o grupare care, în anii trecuți, era între primele clasate ale Ligii 1 (eu m-am obișnuit să-i spun tot Liga 1, cu toate că denumirea oficială actuală este Superliga României).
Îi las pe alții mai pricepuți să explice cum a ajuns Sepsi Sf. Gheorghe să părăsească primul eșalon. Dar ce pot eu să punctez, bazându-mă pe ce cunosc, este că Sepsi nu e din categoria echipelor „celebre” pentru faptul că nu-și plătesc jucătorii și staff-ul tehnic la timp. Față de alte cluburi, chiar demonstrează seriozitate la capitolul financiar. Și atunci, când condițiile sunt bune, condiții la care jucători din alte ligi ale noastre (și chiar de la unele formații aflate tot în Liga 1) doar visează, gândul ar trebui să-ți fie numai și numai la joc.
Dar ce am văzut, în schimb? Doar citind din presă. Multe informații de bine despre anumiți jucători. Despre neînțelegeri cu antrenori, cum a fost în scurtul mandat al lui Dorinel Munteanu. Până și în mandatul lui Liviu Ciobotariu, ultimul tehnician care a performat la Sepsi și care și-a început activitatea cu o Supercupă, cu mai multe meciuri fără înfrângere, fiind chiar aproape de prima calificare a echipei într-o grupă europeană, s-a vorbit că are unele probleme cu lotul. Probleme de disciplină.
Poate că și ultimele declarații ale finanțatorului Laszlo Dioszegi, legate de faptul că nu mai primește jucători care refuză să locuiască în Sfântu Gheorghe, sugerează că el și-a îndeplinit obligațiile față de club și a primit prea puțin în schimb (mai ales în ultimul sezon, care se apropie de final).
Da, dacă ne uităm la alte echipe performante, unele care au avut mari probleme (Oțelul, CFR Cluj, Urziceni, Astra, Vaslui), înțelegem că Sepsi nu e prima (și, probabil, nici ultima care dă de necaz, un mare necaz). Numai că, față de celelalte, acum nu e vorba deloc de probleme financiare, ci numai de atitudine. E, sper să nu greșesc, prima echipă valoroasă și cu buget consistent care iese din prima ligă numai și numai din cauza atitudinii (din teren). Punctez că CFR n-a retrogradat, dar nici departe nu a fost acum 10 ani, din cauza unor datorii care i-au adus o penalizare de multe puncte (plus că, atunci era și în insolvență) și o cădere pe ultimele locuri. Din fericire pentru CFR, a reușit să scape de acea penalizare mai târziu, dar e clar că glonțul i-a trecut pe la ureche. Oțelul e din nou în Liga 1, dar nu e la fel de stabilă financiar ca Sepsi, și totuși, a produs rezultate, dovadă că are cele mai multe victorii din play-out, 6, față de numai una în cazul lui Sepsi, care stă cel mai rău la acest capitol.
E de felicitat Slobozia pentru faptul că, deși nu poate concura cu Sepsi la condiții, a învins-o în ultima etapă și mai are șansa unui baraj de menținere.
E ca în viață. Dacă ai mai mult decât alții, rămâi modest și serios, gândindu-te că ceilalți ar vrea să aibă la fel de mult și totuși nu au. Dar surpriza este că fix cei ce au mai puțin, în anumite situații, cum a fost cazul Unirii Slobozia, sunt și cei ce ies triumfători.
Poate că Sepsi va învăța ceva din această întâmplare, și nu doar ea, ci și alte formații.
Foto: Facebook / Sepsi OSK
4 Comments
Problema este faptul ca patronul celor de la Sepsi a ținut cu jucătorii și nu cu antrenorii care au fost la echipa și în special cu Stork.
Da, a fost prea bun cu ei și asta îl costă acum. Adevărul e că puțini oameni își fac datoria când sunt luați cu frumosul. Sau mai bine zis, puțini știu cum să gestioneze binele de care au parte.
Ca idee, nu sunt fanul lui Grozavu, dar adevărul e că mulți jucători doar cu antrenori duri fac treabă. Aproape 2 ani, cât a stat acolo, a făcut o treabă destul de bună. Sepsi trebuie să nu mai fie așa permisivă cu lotul, pentru că e clar, bunătatea prea multă nu e apreciată, ci văzută ca un act de slăbiciune.
Da. Dacă ești prea bun atunci când gestionezi un grup ești catalogat ca un fraier în România.