INTERVIU | Anunțul unui fost idol al tribunelor din Giulești: ”E o chestiune de timp pentru ca Rapid să ia titlul!”

Cesinha (44 de ani), pe numele complet Carlos César dos Santos, și-a amintit cu zâmbetul pe buze de anii în care a îmbrăcat tricoul Rapidului. Brazilianul a fost pe teren la ultimul trofeu cucerit de giuleșteni, în 2007, după o finală câștigată la loteria penalty-urilor în fața rivalei Dinamo, în Supercupa României.

 

Pe atunci, la formația care a împlinit un secol de existență în 2023 se aflau mulți componenți ai echipei ”Uefantastice”, cum ar fi Dani Coman, Vasile Maftei, Marius Constantin, Marius Măldărășanu sau Mugurel Buga. În plus, Mircea Rednic, tehnicianul de atunci al lui Dinamo, avea să-i fie antrenor lui Cesinha în 2012, la Petrolul Ploiești. Nu în ultimul rând, Rednic e ultimul antrenor care a făcut-o campioană pe Rapid, în 2003.

 

Sunt 17 ani de la ultimul triumf al rapidiștilor într-o competiție națională, iar Cesinha, chiar dacă nu lasă să se vadă tristețea din sufletul său, își dorește foarte mult ca formația de care s-a atașat iremediabil să-și facă loc în vitrină pentru noi trofee. Este impresionat de cum s-a transformat clubul în anii recenți, mai ales după ce omul de afaceri, Dan Șucu, a preluat pachetul majoritar de acțiuni. Simte că nu va mai dura mult până când Rapid va cuceri titlul de campioană. Poate că se va întâmpla chiar în 2025, ne transmite sud-americanul.

 

Înainte de a discuta efectiv despre situația actuală a Rapidului, dar și despre momentele frumoase pe care le-a trăit el acolo, am vrut să aflăm ce mai face în prezent. Ne-a scris că locuiește în Whitchurch, un oraș (cu aproximativ 10.000 de locuitori) aflat în regiunea Shropshire, din vestul Angliei. Lucrează în sectorul medical, ca asistent fizioterapeut. În paralel, este antrenor la Prees United (o echipă care evoluează la nivel de amatori), la secția U18 (cu care a câștigat Cupa în luna mai), iar mai nou îi pregătește și pe seniori.

 

 

”Cu muncă multă, cu susținerea fanilor și a staff-ului, Rapid va reuși să ia titlul!”

 

Am observat că fanii Rapidului încă îți scriu, la peste un deceniu de când ai plecat din Giulești.

Sunt bucuros că fanii Rapidului își amintesc de mine după mai bine de un deceniu. Am fost acum un an, la celebrarea a 100 de ani de la înființarea clubului. A fost extraordinar, mi-a plăcut, am văzut cât de mult m-au apreciat fanii și apreciez asta, consider că e o recunoaștere a muncii grele (pe care am depus-o – n. red.) și da, sunt mândru de faptul că încă sunt în amintirea fanilor lui Rapid, am fost înconjurat de vorbe bune (din partea suporterilor – n. red.) și m-am bucurat, încă o dată. Sper să revin (și la alte evenimente ale echipei – n. red.), să vin în vizită, să asist la meciuri, sentimentul este unul extraordinar. Îi mulțumesc Rapidului pentru ce a făcut pentru mine în cei 5 ani petrecuți acolo, pentru cariera mea, dar și fanilor rapidiști. Fanii sunt în continuare incredibili, după cum știm.

S-au investit mulți bani la Rapid. Ce șanse le dai să câștige titlul în 2025?

Când am fost la București, anul trecut, am văzut nivelul Rapidului. Este un club mare, așa cum a fost mereu. Investițiile sunt mari în acest moment, dar toate cluburile și marile cluburi din lume trebuie să se pregătească de la bază, gradual, să se bucure de recunoaștere, fără presiuni. Cel mai important pentru un club, în general, – președinte, directori, antrenori, nu doar jucătorii profesioniști , dar și tinerii jucători, deci „de jos” până în topul clubului – este ca mentalitatea să fie aceeași (o mentalitate de învingători  – n. red.). Cred că Rapid are șanse și sunt încrezător ca în 2025 să fie în top. Clubul are nevoie de timp, deja este pe calea cea bună, ca să reușească. Cred că e o chestiune de timp pentru Rapid ca să obțină titlul. Cu muncă multă, așa cum au lucrat și în trecut, cu susținerea fanilor și a staff-ului, vor reuși.

Crezi că Rapidul putea obține o clasare mai bună în ultimul sezon?

Rapid, da, i-am urmărit, nu în toate sezoanele, dar i-am văzut în prima parte a acestui sezon (se referă la sezonul 2023/2024 – n. red.), s-au calificat între primele 6 cluburi, pentru obținerea titlului. Cu fiecare meci în această situație, când 6 echipe se bat pentru a ajunge în top și sunt echipe care au un avantaj de câteva puncte în cea de-a două etapă a sezonului, campionatul e mai intens. Ideea e că toate echipele trebuie să fie pregătite, să nu comită greșeli multe, să câștige meciurile, să obțină 3 puncte. Rapid se remarcă prin calitate, știm că doar o echipă va câștiga titlul, există multă presiune, dar cred că Rapid putea  obține o mai bună clasare în ultimul campionat. Așa cum am mai spus, va servi ca experiență pentru anul viitor, pentru a se vedea ce s-a făcut bine și ce nu. Clubul se va îmbunătăți pentru următorul sezon. Cred că Rapid are capacitatea de a se transforma, de a se concentra pe titlu în 2025, dar și să repare unele greșeli făcute anul acesta. Nimic nu e pierdut, cred că se vor perfecționa pentru următorul sezon, iar cel mai importat lucru e acela de a fi optimiști, de a crede în ei înșiși, pentru că sunt jucători de calitate. Pas cu pas, cred că vor reuși.

 

”Obiectivul meu la Rapid a fost să-mi ajut colegii, nu să fiu golgheter”

 

Cum este experiența de a lua un trofeu cu Rapid? Tu știi ce înseamnă acest lucru, prin Supercupa câștigată în 2007, anul venirii tale la Rapid.

În 2007, am obținut un titlu (se referă la trofeul din Supercupă – n. red.) la Rapid. Coechipierii și prietenii mei au muncit mult pentru a ajunge acolo, în finală. Eu mă integrasem în acel an, eu am jucat doar în finală, Supercupa. Țin să le mulțumesc coechipierilor, meritul e al lor. M-am bucurat, bineînțeles, dar trofeul l-a meritat întreaga echipă. Atunci când m-am întâlnit cu coechipierii în presezon, m-am simțit atât de mândru de echipa și clubul la care mă alăturasem. Remarcasem cu adevărat că sunt jucători buni. Faptul că obținusem Supercupa a demonstrat calitatea coechipierilor mei. Le mulțumesc colegilor și antrenorilor de la acea vreme, era Bergodi atunci (italianul a avut cel de-al treilea mandat la Rapid în cea mai mare parte a ultimei stagiuni – n. red.).

Cine te-a convins să semnezi cu Rapid?

Clubul meu anterior, înainte de Rapid, a fost Sporting Braga, din Portugalia. Ne calificasem în optimile de finală ale Cupei UEFA și am pierdut în fața lui Tottenham (2-3, 2-3; Cesinha a evoluat în ambele manșe – n. red.). A fost o bună experiență în Cupa UEFA. Cine mă convinsese să semnez cu Rapid? Managerul meu de la acea vreme, Gaspar Fredy, un agent din Portugalia. El și cu Jorge Mendes (un impresar cunoscut, pentru că i-a fost agent lui Cristiano Ronaldo – n. red.) au lucrat cu mine câțiva ani. Mi-au zis de Rapid, că era un mare club, cu rezultate bune în campionat. Gaspar Fredy era cel care mă susținea, mă încuraja să vin la Rapid. De asemenea, după acel an, a mai trimis jucători la Rapid, el a deschis multe uși pentru jucătorii portughezi.

Cele mai multe goluri, pase de gol și meciuri jucate din întreaga carieră le-ai adunat la Rapid. Cum te simți știind aceste detalii?

Am înscris multe goluri și am oferit multe pase de gol la Rapid. Am fost extremă, în mod normal jucam ca atacant. Cred că am fost un jucător care trebuia mai mult să-și ajute colegii decât să marcheze. Nu am înscris de multe ori în cariera mea. Am dat goluri importante, dar nu am fost un golgheter. Sigur că urmăream să înscriu, dar pasam dacă vedeam că un coleg se află într-o poziție mai bună. Mi-am susținut echipa. Acesta a fost obiectivul meu, să le fiu alături colegilor. Nu să fiu eu cel mai rapid jucător, dar să știu la finalul partidei că mi-am ajutat colegii.

 

”Dacă obțineam un rezultat mai bun cu Nurnberg, am fi ajuns departe cu Rapid în Cupa UEFA, aveam jucători de calitate. Aș fi rămas acolo până la finalul carierei”

 

În plus, în majoritatea meciurilor în care ai înscris, Rapid a câștigat.

Sunt bucuros să știu că în cele mai multe partide în care am jucat la Rapid și am înscris, Rapid câștigase. Am amintiri frumoase de la meciuri importante jucate de noi, se datorează coechipierilor și nu mie. Știu că am avut o echipă bună în toate sezoanele în care am jucat pentru Rapid, nu cred că e așa o coincidență, deoarece erau jucători buni în toate pozițiile. Mi-ar fi plăcut să joc acolo pentru mai mult de 5 ani, dar decizia nu-mi aparținea; atunci când am plecat de la Rapid, și nu la inițiativa mea – la acel moment se schimbau antrenorii și s-a decis ca eu să nu continui în cadrul clubului, așa că am plecat. Dacă aș fi putut alege, aș fi rămas la Rapid până la finalul carierei mele, cu siguranță.

 

Rămâne o dezamăgire faptul că Rapid nu a eliminat-o pe Nurnberg? Ai înscris atunci.

Da, am fost dezamăgit pentru că nu ne-am calificat în grupele Cupei UEFA la acel meci împotriva lui Nurnberg (din 2007), deoarece îmi amintesc că am jucat în deplasare prima dată, a fost 0-0. Am știut că putem obține un rezultat mai bun acasă (scorul final a fost 2-2, Cesinha deschizând scorul, însă nemții au punctat de două ori și au mers mai departe cu avantajul golurilor marcate în deplasare – n. red.), susținuți de fanii noștri în Giulești. Cred că am avut un meci incredibil, înscrisesem din primele minute, eram încrezători, eram concentrați pe ceea ce ne doream, voiam să ne calificăm în etapa următoare. În astfel de meciuri e foarte greu, deoarece trebuia să fim consecvenți. Din păcate, nu am mers mai departe. Cred că întreaga echipă și antrenorii au fost dezamăgiți în acel moment; cred că dacă am fi reușit, în acel sezon, să ne calificăm, sunt sigur că am fi ajuns departe în Cupa UEFA, am avut o echipă bună, cu jucători de calitate. Din păcate, așa e fotbalul. Am făcut o figură frumoasă în acel campionat, 2007/2008, am făcut un sezon bun, doar că ne-am pierdut concentrarea spre sfârșit, motiv pentru care nu am obținut titlul. Cu toate acestea, felicit clubul și echipa pentru munca depusă.

 

”Când lucrurie nu mergeau bine la Rapid, eu și colegii ne susțineam reciproc. Mi-ar plăcea să mai lucrăm împreună”

 

Cu ce jucători de la Rapid te-ai împrietenit?

Ca să fiu sincer, am mulți prieteni. Când am revenit anul trecut pentru aniversare, i-am revăzut pe prietenii români: Săpunaru, Marius (Constantin – n. red.), Ioniță, Dică (Emil Dică – n. red.), Vasile (Matfei – n. red.). Cu mulți, mulți jucători de acolo, nu-i pot clasifica, am avut și am o relație bună. Îi consider pe toți prietenii mei, nu am avut probleme cu niciunul, și de aceea îmi este dor de club; eram mereu împreună – și la bine, și la greu. Eram sinceri unul cu altul, spuneam lucrurilor pe nume. Când lucrurile nu mergeau bine, ne susțineam reciproc. Cred că atmosfera de la Rapid este în continuare la fel, jucătorii au caracter, de aceea Rapid este unde este în prezent. Chiar îmi apreciez prietenii și îi voi păstra în amintirea mea pentru tot restul vieții; dacă, vreodată, vom mai lucra împreună va fi foarte, foarte plăcut să-mi fie alături. Da, am amintiri frumoase cu ei și nu aș avea motive să mă întristez.

 

”Când aveam 6 ani, tata mi-a dăruit niște ghete și am început să joc fotbal prin apartament”

 

De asemenea, spune-mi ce ai învățat de la antrenorii pe care i-ai avut.

Am lucrat cu Bergodi, Ioan Andone, Mircea Rednic (la Petrolul Ploiești – n. red.), Șumudică, Peseiro, Hizo. Îmi amintesc că am lucrat mult și am învățat multe de la ei. Prețuiesc amintirile cu ei, pentru că au fost antrenori de rang înalt. Dacă au fost la Rapid, înseamnă că au fost antrenori. Ultimul antrenor cu care am vorbit a fost Bergodi, anul trecut, am fost foarte bucuros să-l reîntâlnesc; a făcut o treabă foarte bună la Rapid, când a revenit. Sunt mândru că am avut șansa de a lucra cu ei. Încerc, cu siguranță, să pun în practică și la Prees United ce am învățat de la antrenorii mei.

Cine a fost idolul copilăriei tale?

Când eram tânăr și chiar și când am început să joc la nivel profesionist, îl aveam ca model în carieră pe Zinedine Zidane.  Cel mai bun sportiv al cărui stil încercam să-l imit a fost al lui Zidane; modul în care juca era unul înțelept, cu calm.

În încheiere, povestește-mi o amintire de care îți amintești cu drag.

(râde de bucurie) O amintire din copilărie? Una ar fi de când aveam 6 ani, la noi acasă, și tatăl meu mi-a dăruit ghete de fotbal. Îmi amintesc că se întâmplase într-o seară, când se întorcea de la serviciu. Fusesem uimit și atât de fericit. Le-am încălțat de îndată, crampoanele erau mari și am început să lovesc mingea, să joc fotbal prin apartament, deși nu era un teren de fotbal.

Ca și bonus, Cesinha ne-a mai împărtășit o amintire, dar din 2006. Este una dintre cele mai frumoase amintiri din viața lui.

 

Este legată de nașterea fiicei mele, când jucam pentru Sporting Braga. A fost un moment minunat, cred că pentru orice părinte și orice tată ar fi un moment de neuitat. Nașterea ei a fost una specială. Acum fiica mea are 17 ani. Timpul trece repede!  Mulțumesc, Robert, foarte mult!

 

Curiozități din cariera lui Cesinha:

 

• 106 apariții, 16 goluri și 8 pase de gol a adunat la Rapid, în perioada 2007-2011.
• Cel mai bun rezultat obținut în campionat cu Rapid a fost chiar în primul lui sezon, locul 3 (2007/2008). A doua cea mai bună clasare a fost locul 4 (2010/2011), cu Șumudică pe banca tehnică. Alte clasări au fost locul 8 (2008/2009) și locul 7 (2009/2010).
• La Tottenham, echipa înfruntată de Cesinha când juca pentru Braga, evoluau în 2007 Berbatov (triplu finalist al Ligii Campionilor, o dată cu Bayer Leverkusen și de două ori cu Manchester United) și Robbie Keane (cel mai selecționat și cel mai bun marcator al naționalei irlandeze, cu 146 de meciuri și 68 de goluri).
• A înscris de două ori în derby-ul cu Dinamo, o dată în 2007 (2-0) și altă dată în 2008 (2-1). De asemenea, a dat gol și a oferit un assist în victoria categorică cu FCSB (pe atunci sub numele de Steaua), din 2010 (5-1).
• A fost coleg cu un alt brazilian celebru din Giulești, Juliano Spadacio, al doilea cel mai bun marcator din campionatul României 2008/2009 (cu 16 goluri).