Rămân la o singură părere. Nu putem sta doar cu mâna întinsă. Ori ne apucăm de treabă și facem tot ce putem ca să ajungem la turnee finale (Euro 2020, Cupa Mondială din 2022), ori ne plângem că suntem în urna a patra, a cincea sau a șasea.
Acum șase ani am început campania pentru Mondiale din urna a patra și am terminat pe doi, care ne-a dus la barajul de tristă amintire cu Grecia (1-3, 1-1). Plus că am avut o grupă cu Olanda (1-4, 0-4), Turcia (1-0, 0-2) și Ungaria (2-2, 3-0). În calificările precedente am fost în urna întâi și am încheiat grupa pe 4. S-au clasat peste noi Polonia (0-3, 1-3), Danemarca (0-0, 1-1) și Muntenegru (1-1, 0-1). Ba mai mult, am avut și un 0-0 cu Kazakhstan (ultima reprezentativă din grupă), care a scos la rândul ei un 2-2 cu Polonia. Noi am pierdut ambele meciuri cu Polonia.
În preliminariile pentru Mondialul din 2010 am pornit din urna a doua și am terminat pe 5. Deci, ce rezolvăm dacă stăm și ne plângem atât? Ținând cont de nivelul Ligii 1, ce a făcut Naționala mare în 2018 (faptul că nu a pierdut niciun meci și a câștigat 7 din 10) e un bonus. Dacă vrem să ne calificăm la Euro 2020, trebuie să învățăm din greșelile făcute în Liga Națiunilor, unde am terminat doar pe 2. Fotbalul nu se joacă pe noroc (deși unora le place să creadă acest lucru), ci pe goluri.
Foto: Facebook/NationalaRomanieiOfficial
No Comments